Sunt aprope sigur ca toti am vazut obiecte, persoane care cel putin dupa parerea noastra ca si "ambalaj" aratau jalnic. Da, cu siguranta toti am vazut asa ceva si am inceput sa deschidem poate si subiecte despre asta. Cineva spunea ca o imagine inseamna 1000 de cuvinte si inclin sa-i dau dreptate. Ce m-a inspirat defapt sa scriu acest articol a fost defapt o imagine. O imagine cu un seif vechi, abandonat, care a trecut prin multe si totusi, nimeni nu incerca "sa-l ajute". Vorbind in numele meu, evindent, cred ca am trecut cel putin o data prin asa ceva. Am inceput sa ma obisnuiesc cu acel lucru, am inceput sa-l privesc ca si pe ceva obisnuit chiar daca poate inainte sa-l fi avut mi-l doream foarte mult.
Ceea ce trebuie sa facem noi defapt e sa le pretuim la fel cum le pretuiam in prima zi cand le-am obtinut. E gresit sa il privim dupa ceva timp doar ca si pe ceva obisnuit. Total gresit. Bine, exista si probabilitatea de a nu stii defapt cat de valoros era acel obiect, de la cine era si ce semnifica defapt acel obiect. S-ar putea sa ne dam seama doar dupa ce-l abandonam defapt cat de valoros era. Dar, nu am vrea sa se intample asta, nu-i asa?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu